Ghid fiscal România 2026: ce trebuie să știe investitorii

Ultima actualizare: 7 septembrie 2026

România păstrează cota generală de 10% a impozitului pe venitul persoanelor fizice, însă impozitarea investițiilor s-a schimbat substanțial în 2026. Impozitul pe dividende și pe câștigurile din criptomonede a crescut la 16%. Tranzacțiile cu valori mobiliare din afara regimului intermediarilor eligibili sunt, de asemenea, impozitate cu 16%, în timp ce intermediarii eligibili rețin 3% sau 6% pentru fiecare înstrăinare cu câștig, în funcție de perioada de deținere.

Statutul intermediarului contează mai mult decât marca brokerului sau bursa pe care se tranzacționează un ETF. În regimul reținerii la sursă, impozitul se calculează pentru fiecare câștig, iar pierderile nu reduc, în general, alte câștiguri. În afara acestui regim, investitorul calculează de regulă rezultatul net anual și îl declară singur. Dividendele, dobânzile și câștigurile din investiții pot genera și o contribuție de sănătate separată, CASS, plafonată, chiar dacă impozitul pe venit a fost deja reținut.

Acest ghid explică principalele reguli fiscale românești aplicabile în 2026 salariaților, investitorilor individuali, lucrătorilor independenți, expaților și celor care lucrează la distanță. Informațiile reflectă situația disponibilă la 7 septembrie 2026 și se bazează în principal pe datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și pe legislația românească.

Impozite în România în 2026: cote și reguli principale

Tip de impozit sau contribuție	Cota ori regula în 2026	Aspect esențial
Salarii și majoritatea veniturilor obișnuite	10%	Impozit pe venit cu cotă unică, aplicat bazei impozabile corespunzătoare
Valori mobiliare prin intermediar eligibil, deținute cel puțin 365 de zile	3%	Reținere din fiecare câștig; pierderile nu se compensează în mod normal
Valori mobiliare prin intermediar eligibil, deținute sub 365 de zile	6%	Reținere din fiecare câștig
Valori mobiliare în afara acestui regim	16%	Se aplică, în general, câștigului net anual și se declară de investitor
Dividende	16%	Cota a crescut de la 10% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026
Dobânzi	10%	De regulă, impozit final reținut la sursă pentru dobânzile din România
Câștiguri din criptomonede	16%	Cota a crescut de la 10% în 2026; se aplică o scutire limitată pentru sume mici
Contribuția de asigurări sociale a salariatului (CAS)	25%	Se calculează, în general, la salariul brut
Contribuția de asigurări sociale de sănătate a salariatului (CASS)	10%	Se calculează, în general, la salariul brut; investițiile au un sistem separat de plafoane
Contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului (CAM)	2,25%	Pentru condiții deosebite sau speciale de muncă poate exista un cost suplimentar cu pensiile
TVA standard	21%	În vigoare din 1 august 2025
TVA redusă	11%	Se aplică anumitor livrări și servicii
Impozit pe profit	16%	Cota standard
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor	În general, 1%	Disponibil numai dacă sunt îndeplinite condițiile din 2026
Impozit pe bunurile de valoare mare	0,9%	Se aplică excedentului peste pragurile legale pentru locuințe sau autovehicule
Impozit general pe averea netă a persoanelor fizice	În general, nu există	Impozitul pe bunurile de valoare mare și taxele locale pe proprietate se aplică în continuare
An fiscal	Anul calendaristic	1 ianuarie–31 decembrie
Termenul pentru Declarația Unică	25 mai în anul următor	Veniturile din 2026 se declară, în mod normal, până la 25 mai 2027
Autoritate fiscală	ANAF	Agenția Națională de Administrare Fiscală

Rezidența fiscală în România

Ghidul ANAF privind rezidența fiscală, disponibil în limba engleză, explică faptul că o persoană fizică poate fi rezidentă fiscal în România dacă:

• are domiciliul în România;
• are centrul intereselor vitale în România; sau
• este prezentă în România mai mult de 183 de zile în orice perioadă de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic relevant.

Aceste criterii nu sunt simple alternative dintre care contribuabilul poate alege. Familia, locuința permanentă, munca, afacerile, bunurile, asigurările și legăturile sociale contribuie toate la stabilirea centrului intereselor vitale.

Un rezident român este, în general, impozitat pentru veniturile din întreaga lume, în timp ce un nerezident este impozitat pentru anumite venituri cu sursă în România. Străinii care depășesc sau se așteaptă să depășească pragul de 183 de zile au, în general, obligația de a depune un chestionar de rezidență. Cetățenii români care pleacă pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pot avea și ei obligația de a depune un chestionar la plecare. ANAF pune la dispoziție chestionarele oficiale pentru sosire și plecare și analizează faptele și convenția fiscală aplicabilă.

Când două state consideră aceeași persoană rezidentă, convenția de evitare a dublei impuneri analizează de obicei locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită și cetățenia. Un certificat valabil de rezidență fiscală străină este necesar în mod normal înainte ca un plătitor român să aplice direct cota din convenție.

Munca la distanță

Salariul provine, în general, din locul unde munca este efectuată fizic. Un rezident român care lucrează din România pentru o companie străină poate avea obligații privind impozitul pe salariu și contribuțiile sociale în România, chiar dacă plata vine din străinătate. În funcție de contract, angajatorul străin poate fi nevoit să se înregistreze pentru salarizare în România sau salariatului îi pot reveni obligații de calcul și declarare.

În UE/SEE sau Elveția, coordonarea sistemelor de securitate socială și certificatul A1 pot menține persoana în sistemul altei țări. Rezidența fiscală, singură, nu stabilește sistemul de contribuții aplicabil.

Impozitul pe venit și salariul

România impozitează, în general, salariile și multe alte categorii de venituri obișnuite cu 10%. Impozitul pe salariu se aplică după deducerea contribuțiilor obligatorii ale salariatului și a oricărei deduceri personale disponibile.

Contribuțiile și impozitul standard sunt:

Obligație	Cotă	Suportată de obicei de
Asigurări sociale pentru pensie (CAS)	25%	Salariat
Asigurări sociale de sănătate (CASS)	10%	Salariat
Impozit pe venit	10%	Salariat, calculat la baza impozabilă a salariului
Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)	2,25%	Angajator

Pentru condiții normale de muncă, în general nu există o contribuție CAS separată a angajatorului. Pentru condiții deosebite, respectiv speciale, angajatorul plătește suplimentar 4% sau 8%.

Exemplu de calcul al salariului

Pentru un salariu brut lunar simplificat de 10.000 lei, fără scutiri și deduceri speciale:

• CAS: 2.500 lei;
• CASS aferent salariului: 1.000 lei;
• baza pentru impozitul pe venit: 6.500 lei;
• impozit pe venit de 10%: 650 lei; și
• salariu net aproximativ: 5.850 lei.

Angajatorul plătește, în general, CAM de 225 lei pe lângă salariul brut. Beneficiile, tichetele de masă, persoanele aflate în întreținere, facilitățile sectoriale și scutirile de contribuții pot modifica rezultatul.

România nu are o suprataxă municipală generală pe venit și nici impozit bisericesc. Simplitatea cotei de 10% nu înseamnă că povara totală asupra muncii este de 10%: CAS și CASS ale salariatului sunt mult mai mari decât impozitul pe venit.

CASS pentru investiții și alte venituri nesalariale

Dividendele, dobânzile, câștigurile din valori mobiliare, chiriile, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură și alte surse nesalariale prevăzute de lege se cumulează pentru a stabili dacă se datorează o contribuție separată de sănătate. Plata CASS pentru salariu nu scutește neapărat persoana de CASS aferentă veniturilor din investiții.

Pentru plafoanele din 2026, legea folosește salariul minim brut de 4.050 lei aplicabil la data de referință, chiar dacă salariul minim lunar a crescut ulterior în cursul anului. Îndrumările ANAF din 2026 despre CASS pentru venituri nesalariale confirmă metoda bazată pe șase, douăsprezece și douăzeci și patru de salarii minime. Plafoanele relevante sunt:

Venit anual eligibil cumulat	Baza CASS	CASS datorată la cota de 10%
Sub 24.300 lei	Nicio obligație în cadrul acestui test al plafonului	0 lei
De la 24.300 lei până sub 48.600 lei	24.300 lei	2.430 lei
De la 48.600 lei până sub 97.200 lei	48.600 lei	4.860 lei
97.200 lei sau mai mult	97.200 lei	9.720 lei

CASS se calculează la baza fixă corespunzătoare plafonului, nu ca 10% din întregul dividend sau câștig al portofoliului. Anumite venituri scutite și categorii de contribuabili necesită tratament separat. Pentru combinația particulară de venituri a fiecărui contribuabil, trebuie consultat serviciul oficial pentru formularul 212.

Astfel, un investitor poate să nu mai datoreze impozit pe dividende, deoarece i s-a reținut deja cota de 16%, dar să fie totuși obligat să depună Declarația Unică și să plătească CASS.

Impozitarea câștigurilor din acțiuni, ETF-uri și alte valori mobiliare

În România există două regimuri fiscale fundamental diferite.

Tranzacții printr-un intermediar eligibil

Regimul special de reținere la sursă, modificat pentru 2026 prin Legea nr. 239/2025, se poate aplica tranzacțiilor realizate prin:

• un intermediar rezident în România;
• o societate română de administrare a investițiilor sau un administrator de fonduri eligibil; ori
• un intermediar nerezident care operează printr-un sediu permanent în România și are calitatea de intermediar cerută de lege.

În 2026, intermediarul reține:

Perioada de deținere	Impozit pentru fiecare câștig
Cel puțin 365 de zile, inclusiv	3%
Mai puțin de 365 de zile	6%

Intermediarul calculează câștigul și impozitul pentru fiecare înstrăinare. Pierderea dintr-o tranzacție nu reduce impozitul reținut pentru o altă tranzacție profitabilă, iar aceste pierderi nu se reportează, în mod normal, în cadrul regimului. Reținerea este finală în privința impozitului pe venit.

Rezultatul poate părea contraintuitiv: un investitor care încheie anul fără profit net poate plăti totuși impozit dacă unele tranzacții au produs câștig, iar altele pierdere.

Intermediarul stabilește costul de achiziție și perioada de deținere potrivit regulilor legale de ordonare. Transferul portofoliului între brokeri poate complica datele despre cost și data cumpărării. Investitorii ar trebui să se asigure că istoricul documentelor însoțește activele.

Tranzacții în afara regimului intermediarilor eligibili

Când regimul special nu se aplică, situație frecventă la un broker străin fără sediu permanent eligibil în România, investitorul calculează, în general, câștigul net anual și plătește 16% începând din 2026.

Din încasările din vânzare se scad costul de achiziție documentat și costurile directe eligibile ale tranzacției. Câștigurile și pierderile se compensează potrivit regulilor anuale de autoimpunere, iar pierderile anuale eligibile pot fi reportate în limitele actuale privind sursa și perioada prevăzute de lege.

Investitorul declară rezultatul prin Declarația Unică până la 25 mai în anul următor. Pentru tranzacțiile din 2026, termenul este în mod normal 25 mai 2027.

Numele brokerului nu este criteriul juridic

Un broker global poate deservi un client român prin entități diferite. Marca aplicației de tranzacționare, o interfață în limba română sau accesul la Bursa de Valori București nu dovedesc, prin ele însele, aplicarea cotelor de 3% și 6%. Trebuie verificate entitatea contractantă și statutul său fiscal în România.

Nu există o scutire generală pentru deținerea pe termen lung

Deținerea timp de cel puțin 365 de zile reduce cota reținută la 3% numai în sistemul intermediarilor eligibili. Nu creează o scutire generală și nu reduce cota de 16% pentru tranzacțiile obișnuite din afara acestui sistem.

Textul Legii nr. 239/2025 este sursa principală pentru noile cote și mecanisme. Contribuabilii ar trebui să urmărească și instrucțiunile actuale ale ANAF pentru declarație și rapoartele intermediarilor.

Impozitarea ETF-urilor și a fondurilor de investiții

România nu aplică un impozit anual general pe distribuții prezumate pentru un ETF obișnuit cu acumulare. Impozitul apare, în mod normal, la distribuirea de numerar, vânzare sau răscumpărare.

ETF-uri cu acumulare

Venitul păstrat în interiorul unui ETF cu acumulare crește, în general, valoarea unității. Investitorul român recunoaște de regulă câștigul din valori mobiliare când vinde unitățile, fie în sistemul intermediarului cu cote de 3% și 6%, fie în sistemul autoimpunerii cu cota de 16%.

ETF-uri cu distribuire

Distribuțiile în numerar se analizează, în general, potrivit regulilor privind dividendele sau distribuțiile fondurilor. Din 2026, o distribuție clasificată ca dividend este, în general, impozitată cu 16%. Se pot aplica și rețineri în țara sursă sau la nivelul fondului.

Statutul UCITS nu creează o scutire personală. Un ETF domiciliat în Irlanda sau Luxemburg poate rămâne investiție străină din perspectiva obligațiilor declarative românești, iar impozitul suportat în interiorul fondului nu este, în mod normal, un credit fiscal extern personal al investitorului.

Răscumpărările unităților, plățile la lichidare și restituirile de capital trebuie clasificate pe baza documentelor fondului, nu doar a descrierii sumare a brokerului.

Impozitarea dividendelor în România

Dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 sunt, în general, impozitate cu 16%, față de 10% anterior. Informarea oficială ANAF privind schimbarea cotei pentru dividende confirmă data intrării în vigoare și aplicarea pentru persoanele fizice.

Dividende din România

O societate română reține, în mod normal, impozitul de 16% și îl virează statului. Reținerea este finală pentru impozitul pe venitul persoanei fizice, dar beneficiarul trebuie totuși să includă dividendele relevante la verificarea plafoanelor anuale CASS.

Momentul impozitării depinde de regulile privind distribuirea și plata. Un dividend declarat într-un an, dar plătit în altul, poate fi afectat de prevederi speciale de reținere la sfârșit de an, motiv pentru care documentele societății trebuie păstrate.

Dividende din străinătate

Un rezident român declară dividendele străine la valoarea brută și calculează impozitul românesc. Impozitul străin poate fi creditat, în general, până la cea mai mică dintre:

• impozitul plătit efectiv în străinătate;
• impozitul permis de convenția fiscală aplicabilă; și
• impozitul românesc aferent aceluiași venit.

Reținerea în exces nu reprezintă un credit românesc nelimitat și poate necesita o cerere de rambursare în țara sursă. Certificatul de rezidență fiscală și documentul privind dividendul justifică aplicarea convenției.

Dividendele străine se iau în calcul și la plafoanele CASS, chiar dacă un credit fiscal extern elimină parțial sau integral impozitul românesc pe dividende.

Impozitarea dobânzilor

Cota generală a impozitului pe veniturile din dobânzi ale persoanelor fizice din România este de 10%.

Băncile românești și plătitorii rezidenți eligibili rețin, în mod normal, 10% ca impozit final. Dobânzile includ cele din depozite obișnuite și pot include randamente din obligațiuni, conturi sau împrumuturi, în funcție de instrument.

Un rezident român declară, în general, dobânda din străinătate și plătește 10%, cu posibilitatea unui credit pentru impozitul extern în limitele legii interne și ale convenției fiscale. Punctul de plecare este suma brută, nu doar numerarul net încasat.

Dobânda intră în testul anual cumulat pentru CASS aferentă veniturilor din investiții. Așadar, banca poate să fi reținut integral impozitul pe venit de 10%, iar persoana să datoreze separat contribuția de sănătate.

Impozitarea criptomonedelor în România

Din 2026, câștigurile din transferul de monedă virtuală sunt impozitate cu 16% ca venituri din alte surse, potrivit Legii nr. 239/2025.

Câștigul impozabil este diferența pozitivă dintre încasările din vânzare și costul de achiziție, inclusiv costurile directe ale tranzacției. Persoanele fizice îl declară, în general, prin Declarația Unică. Aceste reguli nu creează același tratament de 3% și 6% în funcție de perioada de deținere, disponibil pentru valorile mobiliare tranzacționate prin intermediari eligibili.

O scutire limitată pentru sume mici se aplică dacă un câștig individual din tranzacție este sub 200 lei și câștigurile totale din anul fiscal nu depășesc 600 lei. Ambele condiții contează. Împărțirea unei înstrăinări nu garantează scutirea când limita anuală este depășită.

Categoria legală se concentrează asupra câștigurilor pozitive. Pierderile din criptoactive nu formează un fond general de pierderi similar valorilor mobiliare și nu ar trebui scăzute din acțiuni, dividende, salariu sau câștiguri cripto fără legătură în absența unui temei legal clar.

Criptoactivele primite din minare, staking, împrumuturi, muncă salariată, airdropuri sau activități economice pot necesita o analiză diferită a sursei, evaluării și momentului impozitării. Schimburile între criptoactive, plata bunurilor și tranzacțiile DeFi trebuie analizate individual; lipsa unei retrageri în bani nu dovedește că nu există nimic de declarat.

Veniturile relevante din criptoactive intră și în testul plafoanelor CASS.

Valuta și documentele investițiilor

Veniturile din investiții în valută trebuie convertite în lei potrivit regulii aplicabile categoriei respective. Pentru sumele primite în valută, este frecvent relevant cursul comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi bancară anterioară încasării. Calculul câștigului de capital poate necesita cursuri legate de valorile de achiziție și de înstrăinare.

Nu convertiți doar profitul anual final calculat de broker în euro sau dolari la un singur curs de la sfârșitul anului. Păstrați:

• confirmările cumpărărilor și vânzărilor;
• datele de achiziție și costul fiscal;
• comisioanele și taxele tranzacțiilor;
• documentele pentru dividende și dobânzi;
• certificatele de reținere a impozitului în străinătate;
• dovezile cursurilor de schimb;
• identitatea juridică a entității brokerului;
• confirmarea aplicării sau neaplicării reținerii în România; și
• istoricul tranzacțiilor pe platformele cripto și al portofelelor.

Declararea investițiilor din străinătate

Rezidenții români declară veniturile impozabile din investițiile realizate oriunde în lume. Faptul că un broker străin nu trimite informații către ANAF nu elimină obligația contribuabilului. Ghidul ANAF pentru precompletarea formularului 212 include în mod explicit veniturile din investiții din România și din străinătate în procesul de declarare.

Înainte de depunere, separați:

1. valorile mobiliare pentru care intermediarul a reținut impozitul final de 3% sau 6%;
2. valorile mobiliare pentru care investitorul trebuie să declare anual cota de 16%;
3. dividendele românești și cele străine;
4. dobânzile românești și cele străine;
5. câștigurile din monedă virtuală; și
6. veniturile relevante pentru plafoanele CASS.

Veniturile se declară, în general, pe țara sursă atunci când formularul o cere. Creditul din convenția fiscală necesită dovezi privind impozitul extern și rezidența. Sistemele de schimb automat de informații și raportările brokerilor pot dezvălui conturi, dar nu calculează costul fiscal românesc ori CASS.

Declarația Unică: formularul 212

Declarația Unică (formularul 212) este principala declarație de autoimpunere pentru veniturile nesalariale, inclusiv veniturile din investiții străine, câștigurile din valori mobiliare din afara regimului intermediarilor, criptomonedele, chiriile, activitățile independente și contribuțiile sociale aferente.

Termenul obișnuit este 25 mai în anul următor celui în care au fost obținute veniturile. Prin urmare:

• termenul de 25 mai 2026 privește veniturile realizate în 2025; și
• veniturile realizate în 2026 se declară și se plătesc, în general, până la 25 mai 2027.

Distincția clarifică o neînțelegere frecventă în articolele intitulate „ghid fiscal 2026”. O bonificație temporară pentru depunerea anticipată a declarației unui an anterior nu trebuie prezentată drept termenul legal permanent.

Pașii depunerii declarației

1. Descărcați rapoartele anuale și confirmările reținerilor la sursă.
2. Identificați regimul intermediarului aplicat fiecărui cont.
3. Calculați câștigurile nete anuale pentru conturile fără reținere finală.
4. Calculați dividendele, dobânzile și creditele fiscale externe.
5. Calculați separat câștigurile din monedă virtuală.
6. Cumulați veniturile relevante pentru testul CASS la 6, 12 și 24 de salarii minime.
7. Completați și depuneți electronic formularul 212 prin Spațiul Privat Virtual sau prin canalul de guvernare electronică acceptat.
8. Plătiți până la termen impozitul calculat de contribuabil și CASS.

Impozitul reținut definitiv nu se plătește din nou, dar venitul relevant poate avea în continuare consecințe pentru CASS ori pentru declarare. Informarea ANAF privind depunerea în 2026 confirmă termenul de 25 mai 2026 pentru veniturile nesalariale din 2025.

Lucrătorii independenți și activitățile independente

Venitul net din activități independente este, în general, impozitat cu 10%, fiind stabilit în sistem real sau, pentru activitățile eligibile, pe baza normei anuale de venit. În sistem real, cheltuielile trebuie să fie legate de activitate și documentate.

CAS devine obligatorie când venitul anual eligibil din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală atinge 12 salarii minime. Pentru 2026:

Venit anual eligibil	Baza minimă de calcul CAS
Sub 48.600 lei	CAS nu este obligatorie în cadrul acestui test
De la 48.600 lei până sub 97.200 lei	48.600 lei
97.200 lei sau mai mult	97.200 lei

CAS este 25% din baza permisă aleasă, care nu poate fi sub plafonul relevant. CASS pentru activități independente este, în general, 10% din venitul net, cu reguli minime și o bază maximă în 2026 de 72 de salarii minime, adică 291.600 lei.

Înregistrarea, TVA, facturarea și obligațiile de plată anticipată depind de forma juridică a activității. Numirea unui contract „freelance” nu împiedică reîncadrarea ca raport de muncă dacă nu sunt îndeplinite criteriile de independență.

Deducerea pentru investițiile salariaților

Salariații pot deduce sumele eligibile plătite personal pentru cumpărarea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri prin brokeri rezidenți în România, până la echivalentul în lei a 400 € pe an, fără costurile tranzacțiilor. Deducerea apare ca element salarial separat în specificația oficială ANAF pentru formularul salarial din 2026.

Este o deducere din baza impozitului pe salariu, nu un cont de investiții și nici un credit fiscal de 400 €. Trebuie îndeplinite condițiile privind achiziția, brokerul și documentele pentru salarizare. Veniturile ulterioare din investiție rămân supuse regulilor obișnuite pentru valori mobiliare sau dividende.

Impozitul pe profit și regimul microîntreprinderilor

Cota standard a impozitului pe profit este de 16%. Câștigurile de capital intră, în general, în profitul impozabil al societății, iar scutirea participațiilor se poate aplica deținerilor eligibile de cel puțin 10%, menținute minimum un an în companii românești sau din state cu convenție fiscală eligibile. Codul fiscal și normele de aplicare consolidate rămân cadrul juridic determinant.

Microîntreprinderile românești eligibile pot plăti în 2026 un impozit de 1% pe venituri. Regimul are un plafon de venituri redus substanțial, de 100.000 €, precum și condiții privind salariații, deținerile, depunerea declarațiilor și activitățile excluse. Îndrumările ANAF privind microîntreprinderile în 2026 confirmă plafonul de 100.000 € și cumularea cu întreprinderile legate. Depășirea plafonului sau neîndeplinirea unei condiții poate trece societatea la impozitul pe profit de 16% în cursul anului.

Impozitul pe venituri nu este întotdeauna mai mic decât impozitul pe profit, mai ales pentru afacerile cu marje reduse. Dividendele distribuite ulterior unei persoane fizice sunt, în general, supuse reținerii de 16% și pot genera CASS personală.

Companiile mai mari pot fi supuse și unui impozit minim pe cifra de afaceri sau unor impozite sectoriale. Prin urmare, costul înființării unei societăți trebuie calculat ținând cont de impozitul societății, salarii, dividende și contabilitate, nu doar de cota de 1%.

TVA în România

Din 1 august 2025, cota standard de TVA în România este de 21%, iar principala cotă redusă este de 11%. Informarea oficială ANAF privind cotele TVA confirmă ambele cote și data aplicării lor. Structura anterioară bazată pe cotele de 19%, 9% și 5% nu trebuie folosită pentru tranzacțiile din 2026.

Cota de 11% se aplică numai anumitor livrări și servicii. Scutirile și cota zero rămân disponibile pentru activități și tranzacții transfrontaliere eligibile. Clasificarea, facturarea și locul prestării contează pentru serviciile digitale, serviciile între întreprinderi din UE, comerțul electronic și imobile.

Întreprinderile mici pot utiliza scutirea de TVA sub plafonul legal actual al cifrei de afaceri dacă îndeplinesc condițiile. Tranzacțiile transfrontaliere pot impune totuși o înregistrare specială în scopuri de TVA chiar sub plafonul intern. ANAF are o pagină dedicată regimului TVA pentru întreprinderile mici din UE, utilă cazurilor transfrontaliere.

Impozitele pe proprietate și tranzacțiile imobiliare

Consiliile locale percep anual impozit pe clădiri și terenuri. Cota pentru clădiri depinde de folosirea rezidențială sau nerezidențială, evaluare și hotărârea locală. Impozitul pe teren este, în general, o sumă fixă pe metru pătrat, ajustată după rangul localității și utilizare.

Termenele obișnuite de plată sunt 31 martie și 30 septembrie, în două rate. Consiliile locale pot acorda o reducere de până la 10% pentru plata integrală anticipată până la 31 martie.

Transferurile de imobile românești din patrimoniul personal sunt impozitate printr-un mecanism special de reținere notarială, cu reguli bazate pe valoare și perioada de deținere. Nu trebuie încadrate automat în regimul de 16% aplicabil valorilor mobiliare.

Venitul din chirii este, în general, impozitat cu 10% aplicat bazei nete stabilite de lege. CASS se poate aplica atunci când veniturile nesalariale relevante cumulate ating plafonul anual. Cazarea pe termen scurt sau o activitate desfășurată sistematic poate urma alte reguli.

Impozitul pe bunurile de valoare mare

Din 2026, cota impozitului special a crescut la 0,9% și se aplică:

• părții din valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale deținute de persoane fizice care depășește 2.500.000 lei; și
• părții din prețul de achiziție al autoturismelor deținute de persoane fizice sau companii care depășește 375.000 lei, în general timp de cinci ani de la achiziție.

Impozitul se aplică numai excedentului peste plafon, nu întregii valori a bunului. Declarația se depune prin formularul 216, actualizat separat în 2026 prin Ordinul ANAF nr. 917/2026, nu prin declarația obișnuită pentru impozitul local pe proprietate.

În rest, România nu are un impozit general anual pe averea netă.

Moșteniri și donații

România nu are un impozit general pe moșteniri sau donații comparabil cu regimurile extinse din Franța ori Belgia. Aceasta nu înseamnă însă că orice transfer este lipsit de costuri.

Dacă o succesiune care include bunuri imobile este finalizată în cel mult doi ani de la deces, în general nu se datorează impozit pe venitul din transfer. Codul fiscal și normele de aplicare prevăd că finalizarea succesiunii după doi ani atrage un impozit de 1% asupra masei succesorale impozabile. Pot exista și taxe notariale, de carte funciară și administrative.

Donațiile nu sunt, în general, supuse unui impozit separat pe donație, însă forma juridică, relația dintre părți, documentele de transfer al proprietății și normele împotriva abuzurilor contează. Bunurile transfrontaliere pot fi impozitate în altă țară.

Greșeli frecvente de evitat

• Folosirea vechilor cote de 1% și 3% pentru valori mobiliare în locul cotelor de 3% și 6% din 2026.
• Aplicarea cotei de 3% doar pentru că un ETF este listat în România, fără verificarea intermediarului contractual.
• Compensarea pierderilor cu câștigurile în sistemul reținerii finale la sursă.
• Aplicarea cotei de 3% pentru deținere îndelungată la un broker străin din afara regimului.
• Folosirea fostei cote de 10% pentru dividendele sau câștigurile din criptomonede din 2026.
• Tratarea cotei confirmate de 10% pentru dobânzi ca fiind necunoscută.
• Presupunerea că reținerea finală a impozitului pe venit acoperă și CASS.
• Calcularea CASS ca 10% din întregul venit al portofoliului, în locul bazei legale pe plafoane.
• Declararea veniturilor din investiții realizate în 2026 până în mai 2026, în loc de mai 2027.
• Confundarea deducerii de 400 € pentru investițiile salariaților cu un credit fiscal sau o scutire generală pentru un cont.
• Aplicarea TVA de 21% unei tranzacții eligibile pentru 11%, scutire sau taxare inversă.
• Ignorarea impozitului de 0,9% pe bunurile de valoare mare deoarece România nu are un impozit general pe avere.

Termene importante

Element	Dată
Anul fiscal 2026	1 ianuarie–31 decembrie 2026
Formularul 212 pentru veniturile din 2025	25 mai 2026
Formularul 212 pentru veniturile din 2026	25 mai 2027
Ratele impozitului local pe proprietate	În general, 31 martie și 30 septembrie
Raportarea și plata obligațiilor salariale	În general, până la data de 25 a lunii următoare
Impozitul pe investiții calculat de contribuabil și CASS	Același termen ca pentru formularul 212 aplicabil

Concluzie

Cota personală de 10% din România face ca impozitarea muncii și a activităților independente să pară relativ redusă la prima vedere, deși contribuțiile sociale sunt substanțiale. Pentru investitori, 2026 este mai puțin simplu: impozitul corect pentru valori mobiliare poate fi 3%, 6% sau 16%, dividendele și câștigurile din criptomonede sunt impozitate cu 16%, dobânzile cu 10%, iar CASS se poate adăuga tuturor.

Întrebarea practică decisivă este dacă acel cont intră într-adevăr în regimul de reținere al intermediarilor eligibili din România. Investitorii ar trebui să verifice entitatea contractantă a brokerului, să păstreze datele achizițiilor și să calculeze separat CASS. O cotă mică reținută la sursă este valoroasă, însă imposibilitatea compensării pierderilor poate face regimul mai puțin avantajos pentru portofoliile active sau volatile.

Notă de informare

Acest ghid are scop general informativ și educațional și nu constituie consultanță fiscală, juridică, contabilă sau de investiții. Tratamentul fiscal românesc depinde de rezidență, sursa venitului, statutul intermediarului, clasificarea activului, documentele pentru aplicarea convențiilor fiscale și situația individuală. Regulile și formularele electronice se pot modifica. Verificați deciziile importante la ANAF sau cu un consultant fiscal calificat din România.

Sources & References

Additional educational resources

• Anaf.ro — ANAF
• Declarația Unică (formularul 212)
• Ghidul ANAF pentru precompletarea formularului 212
• pagină dedicată regimului TVA pentru întreprinderile mici din UE
• Static.anaf.ro — chestionarele oficiale pentru sosire și plecare
• Codul fiscal și normele de aplicare
• formularul 216
• Ghidul ANAF privind rezidența fiscală, disponibil în limba engleză
• Informarea ANAF privind depunerea în 2026
• Informarea oficială ANAF privind cotele TVA
• Informarea oficială ANAF privind schimbarea cotei pentru dividende
• Legii nr. 239/2025
• Spațiul Privat Virtual
• specificația oficială ANAF pentru formularul salarial din 2026
• Îndrumările ANAF din 2026 despre CASS pentru venituri nesalariale
• Îndrumările ANAF privind microîntreprinderile în 2026