Actualizat la 6 septembrie 2026
Luxemburgul poate fi deosebit de atractiv pentru investitorii privați răbdători, dar nu este o țară cu impozite mici în toate situațiile. Câștigul unei persoane fizice rezidente din acțiuni, obligațiuni sau unități de fond deținute mai mult de șase luni este, în general, scutit dacă investiția nu reprezintă o participație semnificativă. Vânzarea în cel mult șase luni poate însă atrage impozitarea la cotele progresive obișnuite. Salariile, multe dividende și venituri din investiții pot intra sub incidența unei cote maxime a impozitului pe venit de 42%, majorată prin suprataxa pentru fondul de ocupare a forței de muncă.
Distincția dintre câștigurile scutite din dețineri pe termen lung și veniturile impozabile este, așadar, esențială. La fel de importante sunt regulile pentru participațiile semnificative, impozitul final de 20% pentru dobânzile eligibile și faptul că o distribuție a unui ETF nu beneficiază automat de tratamentul favorabil acordat anumitor dividende ale companiilor.
Acest ghid explică regulile luxemburgheze aplicabile în 2026 angajaților, investitorilor privați, profesioniștilor independenți și persoanelor care se mută între țări. Reflectă informațiile disponibile la 6 septembrie 2026 și folosește, pe cât posibil, surse oficiale din Luxemburg.
Privire de ansamblu asupra impozitelor: principalele cifre
| Tipul impozitului | Cotă sau regulă în 2026 | Aspect esențial |
|---|---|---|
| Impozit pe venitul persoanelor fizice | 0%–42% | Grilă progresivă; suprataxa pentru fondul de ocupare majorează, în mod normal, impozitul calculat cu 7% sau cu 9% la venituri mai mari |
| Cota maximă a impozitului pe venit, inclusiv suprataxa | 45,78% | 42% × 1,09; se poate aplica separat contribuția de 1,4% pentru asigurarea de dependență asupra veniturilor relevante |
| Câștiguri private din titluri de valoare | De regulă 0% după mai mult de 6 luni | Se aplică deținerilor private nesemnificative; regulile pentru tranzacții pe termen scurt și participații semnificative sunt diferite |
| Câștiguri din titluri deținute pe termen scurt | Cote progresive | Se aplică pentru dețineri de cel mult șase luni; câștigurile nete anuale sub 500 € sunt scutite |
| Câștig pe termen lung dintr-o participație semnificativă | Jumătate din cota globală a contribuabilului | Participația este, în general, semnificativă peste 10%; se poate aplica o sumă neimpozabilă specială |
| Reținere la sursă pentru dividende din Luxemburg | 15% | De regulă o plată în avans, nu neapărat obligația fiscală finală |
| Scutire pentru dividende eligibile | 50% | Doar 50% din dividendul eligibil al unei companii intră în baza impozabilă; nu se aplică automat fiecărei distribuții de fond |
| Dobânzi eligibile | Reținere finală la sursă de 20% | RELIBI se aplică, în general, printr-un agent plătitor luxemburghez; alte dobânzi pot necesita stabilirea impozitului prin declarație |
| TVA standard | 17% | Cotele reduse sunt 14%, 8% și 3% |
| Contribuția angajatului la pensie | 8,5% | A crescut de la 8% în 2026; se aplică un plafon al bazei de contribuție |
| Contribuția angajatului la asigurarea de boală | 2,8% | Se aplică plafonul bazei de contribuție; poate interveni o componentă suplimentară de 0,25% pentru prestații în numerar |
| Contribuția pentru asigurarea de dependență | 1,4% | Se aplică reguli diferite privind baza; acoperă și anumite venituri și câștiguri impozabile din portofoliu, cu excepții |
| Impozit pe profit | 16% | Pentru venit impozabil peste 200.000 €; cota combinată este de 23,87% în orașul Luxemburg |
| Impozit pe averea netă a persoanelor fizice | Nu există | Companiile din Luxemburg pot fi însă supuse impozitului pe averea netă |
| An fiscal | An calendaristic | 1 ianuarie–31 decembrie |
| Termenul declarației individuale | 31 decembrie a anului următor | Formularul 100 pentru 2025 trebuie depus până la 31 decembrie 2026 |
| Autoritatea fiscală | ACD | Administration des contributions directes |
Rezidența fiscală în Luxemburg
Un rezident al Luxemburgului este, în general, impozitat pentru veniturile din întreaga lume. Un nerezident este, în mod normal, impozitat doar pentru veniturile din surse luxemburgheze, sub rezerva dreptului intern și a tratatului aplicabil de evitare a dublei impuneri.
Rezidența nu este determinată de cetățenie. O persoană este, în general, rezidentă dacă are fie:
- un domiciliu fiscal în Luxemburg — o locuință permanentă pe care intenționează să o păstreze; fie
- o reședință obișnuită în Luxemburg.
O ședere neîntreruptă de peste șase luni creează, în mod normal, o reședință obișnuită. Întreruperile scurte sunt, de regulă, ignorate la evaluarea continuității, astfel că plecările repetate din țară la sfârșit de săptămână nu împiedică neapărat stabilirea rezidenței.
O persoană poate fi rezidentă potrivit legislației interne a două țări în același timp. Tratatul fiscal rezolvă, de obicei, dubla rezidență analizând succesiv locuința permanentă, centrul intereselor vitale, reședința obișnuită și cetățenia. Rezultatul stabilește care țară consideră persoana rezidentă în scopurile tratatului și cum se elimină dubla impunere.
Lucrătorii transfrontalieri trebuie să fie deosebit de atenți. Faptul că o persoană lucrează în Luxemburg nu o face automat rezidentă acolo, dar Luxemburgul poate impozita salariul aferent muncii desfășurate fizic pe teritoriul său. Zilele lucrate de acasă din Belgia, Franța, Germania sau altă țară pot influența împărțirea drepturilor de impozitare potrivit tratatului relevant și regulilor privind asigurările sociale.
Impozitul pe venit în Luxemburg
Luxemburgul aplică o grilă progresivă. În 2026, venitul impozabil de până la 13.230 € este taxat cu 0%; apoi cotele încep de la 8% și cresc prin numeroase tranșe înguste până la 42% pentru venitul care depășește 234.870 €. Calculul trebuie verificat cu grilele și calculatorul oficial ale administrației fiscale.
Câteva repere utile din grila pentru clasa 1 sunt:
| Venit impozabil | Cotă marginală legală |
|---|---|
| Până la 13.230 € | 0% |
| 13.230–15.435 € | 8% |
| 24.255–26.550 € | 14% |
| 35.730–38.025 € | 24% |
| 54.090–117.450 € | 39% |
| 117.450–176.160 € | 40% |
| 176.160–234.870 € | 41% |
| Peste 234.870 € | 42% |
Acestea sunt cote marginale: atingerea unei tranșe superioare nu înseamnă că întregul venit este impozitat la acea cotă.
Suprataxa pentru fondul de ocupare a forței de muncă
Suprataxa pentru fondul de ocupare se calculează din impozitul pe venit însuși, nu direct din venitul impozabil. În general, este de 7%. Crește la 9% dacă venitul impozabil depășește 150.000 € pentru clasele 1 și 1a sau 300.000 € pentru clasa 2. Cota maximă de 42% devine astfel 45,78% după aplicarea suprataxei de 9%.
Contribuția de 1,4% pentru asigurarea de dependență este separată. Nu trebuie confundată cu suprataxa pentru fondul de ocupare, iar baza sa nu este identică cu venitul impozabil.
Clasele fiscale
Sistemul actual are trei clase principale:
- Clasa 1: majoritatea contribuabililor necăsătoriți;
- Clasa 1a: anumiți părinți singuri, contribuabili văduvi și persoane de cel puțin 65 de ani; și
- Clasa 2: cuplurile căsătorite și partenerii civili eligibili.
Clasa fiscală poate influența semnificativ rezultatul, mai ales pentru cuplurile cu venituri inegale. O reformă care ar înlocui aceste clase cu impozitarea individuală a fost propusă pentru 2028, dar nu face parte din regulile din 2026.
Deduceri și credite fiscale
Deducerile posibile includ contribuțiile obligatorii la asigurările sociale, contribuțiile eligibile la pensii, anumite prime de asigurare, dobânzile eligibile pentru datorii și alte cheltuieli speciale, sub rezerva condițiilor și plafoanelor. Creditele fiscale pot depinde și de statutul de angajat, pensionar sau lucrător independent, venit și situația familială. Reținerea din salariu reprezintă doar o plată anticipată: ea nu este întotdeauna egală cu obligația anuală finală.
Exemplu: salariu de 60.000 €
Un angajat necăsătorit din clasa 1, cu un salariu de 60.000 €, nu plătește 39% pentru întregul salariu. Contribuțiile sociale și deducerile permise reduc baza impozabilă, după care se aplică tranșele progresive și se adaugă suprataxa pentru fondul de ocupare. Suma netă finală depinde de beneficii, deduceri, setările salariale și situația familială; un calculator generic trebuie tratat, așadar, ca estimare, nu ca rezultat al declarației fiscale.
Contribuțiile la asigurările sociale
De la 1 ianuarie 2026, contribuția totală la pensie a crescut de la 24% la 25,5%, împărțită în mod egal între angajat, angajator și stat. Prin urmare, angajatul și angajatorul plătesc fiecare câte 8,5%.
Pentru angajați, principalele componente obligatorii includ:
| Componenta plătită de angajat | Cotă în 2026 | Observație privind baza |
|---|---|---|
| Asigurarea de pensie | 8,5% | Remunerație brută, plafonată la 13.856,63 € pe lună |
| Asigurarea de boală | 2,8% | Remunerație periodică brută, cu același plafon lunar |
| Prestații în numerar | În general 0,25% | Depinde de categoria remunerației |
| Asigurarea de dependență | 1,4% | Fără plafonul obișnuit al asigurărilor sociale; baza veniturilor profesionale este redusă cu 692,83 € pe lună în 2026 |
Angajatorul plătește componente corespunzătoare pentru pensie și sănătate și poate suporta și costuri pentru asigurarea împotriva accidentelor, mutualitatea angajatorilor și sănătatea la locul de muncă. Prin urmare, costul angajatorului este mai mare decât salariul brut, dar nu există un singur procent al angajatorului corect în toate situațiile.
Parametrii sociali oficiali ai CCSS confirmă cotele pentru 2026 și plafonul lunar de 13.856,63 €, aplicabil după indexarea din iunie. Veniturile nete impozabile din portofoliu și câștigurile de capital impozabile ale rezidenților pot fi supuse și contribuției de 1,4% pentru asigurarea de dependență, cu excepția dobânzilor acoperite de regimul reținerii finale de 20%.
Câștigurile de capital din acțiuni, obligațiuni și ETF-uri
Regulile luxemburgheze pentru investitorii privați depind de două întrebări:
- Activul a fost deținut mai mult de șase luni?
- Deținerea reprezintă o participație semnificativă?
Participații nesemnificative
Potrivit ghidului oficial Guichet.lu privind titlurile de valoare, în cazul unei dețineri private care nu este semnificativă:
- un câștig realizat în cel mult șase luni de la achiziție este venit speculativ și se impozitează la cotele progresive; iar
- un câștig realizat după mai mult de șase luni este, în general, scutit.
Aceasta este o scutire bazată pe perioada de deținere, nu un cont de investiții neimpozabil. Datele exacte ale achizițiilor sunt, așadar, esențiale. Vânzarea la exact șase luni de la cumpărare nu trebuie considerată automat ca îndeplinind condiția de „mai mult de șase luni”.
Potrivit explicației oficiale ACD/Guichet privind vânzarea titlurilor, câștigurile pe termen scurt pot fi impozitate la cotele progresive obișnuite, plus suprataxa și contribuția pentru asigurarea de dependență, dacă sunt aplicabile. Dacă totalul câștigurilor relevante din anul calendaristic este sub 500 €, acestea nu sunt impozabile. Pragul privește câștigurile, nu încasările din vânzare.
Participații semnificative
O participație este, în general, semnificativă dacă persoana fizică — singură sau împreună cu soțul ori partenerul și copiii minori — a deținut direct sau indirect peste 10% dintr-o companie în orice moment al celor cinci ani dinaintea vânzării. Criteriul este explicat și în ghidul guvernamental privind transferul acțiunilor.
Câștigurile pe termen lung dintr-o participație semnificativă rămân impozabile și după șase luni. Ele sunt, în general, impozitate la jumătate din cota globală a contribuabilului, plus contribuția pentru asigurarea de dependență, dacă este aplicabilă. Poate fi disponibilă o sumă neimpozabilă de 50.000 €, majorată la 100.000 € pentru soții sau partenerii impozitați în comun, dar aceasta este limitată pe o perioadă de zece ani și necesită un calcul adaptat cazului.
Criteriul nu se reduce la deținerea unui procent de peste 10% în ziua vânzării. Participația deținută anterior în intervalul de cinci ani și deținerile membrilor familiei pot schimba rezultatul.
Pierderi de capital
Pierderile din vânzări private impozabile pot fi, în general, compensate cu câștiguri din aceeași categorie relevantă în același an. În mod normal, ele nu pot fi folosite pentru compensarea salariilor, dividendelor sau a altor venituri obișnuite, iar pierderile private neutilizate din capital nu sunt, în general, reportate.
O pierdere economică reală dintr-o deținere nesemnificativă pe termen lung se află în afara categoriei impozabile, la fel ca un câștig scutit. Prin urmare, nu creează o deducere fiscală generală.
Costul de achiziție și documentele
Investitorii ar trebui să păstreze confirmările și extrasele care arată data achiziției, data vânzării, cantitatea, prețul, comisioanele de tranzacționare, evenimentele corporative și conversiile valutare. Pentru investițiile în monedă străină, fiecare sumă relevantă trebuie convertită în euro la un curs justificabil pentru data tranzacției. Câștigul afișat de broker în dolari sau lire nu este automat câștigul impozabil în Luxemburg.
Impozitarea ETF-urilor și a fondurilor de investiții
Pentru un investitor privat, vânzarea unităților ETF sau de fond urmează, în general, aceeași logică a câștigurilor de capital bazată pe șase luni ca alte titluri de valoare. Luxemburgul nu aplică unui rezident obișnuit un impozit anual general pe o vânzare considerată fictiv realizată doar pentru că un ETF cu acumulare păstrează venitul în fond.
Aceasta nu înseamnă că fondurile cu acumulare și cele cu distribuire sunt identice:
- Fond cu acumulare: venitul păstrat în fond se reflectă, de regulă, în valoarea unității; investitorul analizează, în general, impozitul luxemburghez la vânzarea unităților, sub rezerva regulilor privind perioada de deținere și participația.
- Fond cu distribuire: distribuirile în numerar sunt, în mod normal, venituri mobiliare impozabile în anul încasării.
Scutirea de 50% pentru dividendele eligibile ale companiilor nu trebuie aplicată automat unei distribuții a unui ETF. Distribuția unui fond trebuie clasificată în funcție de forma juridică, statutul fiscal și documentația fondului. Statutul UCITS singur nu dovedește că distribuția îndeplinește condițiile scutirii pentru dividende.
Această distincție este deosebit de importantă pentru investitorii care importă un raport anual de la un broker străin: eticheta „dividend” din interfața brokerului nu este decisivă potrivit dreptului fiscal luxemburghez.
Dividendele în Luxemburg
Dividendele plătite persoanelor fizice de companii luxemburgheze sunt, în general, supuse unei rețineri la sursă de 15%. Pentru un rezident al Luxemburgului, reținerea reprezintă, în mod normal, un credit anticipat pentru obligația finală de impozit pe venit, nu un impozit final universal.
Dividendele eligibile pot beneficia de o scutire de 50%. În linii mari, aceasta poate acoperi dividendele de la o companie de capital luxemburgheză pe deplin impozabilă, o companie eligibilă din UE sau o companie rezidentă într-o țară cu tratat fiscal și supusă unui impozit comparabil cu impozitul luxemburghez pe profit. Ghidul oficial privind dividendele explică cerințele și tratamentul declarativ.
Dacă scutirea se aplică, 50% din dividendul brut intră în baza impozabilă. Cheltuielile deductibile aferente sunt limitate în mod corespunzător. Rezultatul nu este pur și simplu un impozit fix de 7,5%: jumătatea impozabilă este supusă cotei progresive a investitorului, după care se ia în calcul orice reținere la sursă creditabilă.
Dividendele străine trebuie, în general, declarate la valoarea brută. Reducerea dublei impuneri pentru reținerile din străinătate depinde de tratatul aplicabil și de regulile luxemburgheze privind creditul fiscal. Dacă țara sursă a reținut mai mult decât permite tratatul, excedentul trebuie, de regulă, solicitat înapoi din acea țară, nu creditat fără limită în Luxemburg.
O sumă anuală neimpozabilă de 1.500 € pentru veniturile mobiliare eligibile și anumite dobânzi este disponibilă, în general, respectiv 3.000 € pentru cuplurile impozitate în comun. Ea este comună categoriilor de venit relevante și nu se reînnoiește pentru fiecare cont.
Veniturile din dobânzi
Descrierea potrivit căreia toate dobânzile sunt impozitate progresiv este incompletă. Luxemburgul are un regim de reținere finală la sursă numit RELIBI.
Un agent plătitor luxemburghez reține, în general, 20% din dobânzile eligibile plătite unei persoane fizice rezidente în Luxemburg. Reținerea stinge obligația de impozit pe venit, astfel încât dobânda nu este, în mod normal, adăugată veniturilor impozitate progresiv. Ghidul ACD privind RELIBI descrie și un tratament opțional de 20% pentru anumite dobânzi eligibile primite prin agenți plătitori dintr-un alt stat UE sau SEE.
Dobânzile din afara acestui regim pot trebui declarate și impozitate la cote progresive. Clasificarea depinde de cont, instrument, plătitor și sumă. De exemplu, anumitor conturi curente și de economii li se pot aplica scutiri sau praguri, în timp ce dobânzile din obligațiuni intră frecvent sub incidența RELIBI.
Din 2026, dobânzile din obligațiuni suverane eligibile pot beneficia de o scutire specifică dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Investitorii trebuie să verifice emisiunea concretă, fără a presupune că toate obligațiunile guvernamentale sau ale sectorului public se califică.
Impozitarea criptomonedelor
Luxemburgul aplică, în general, criptoactivelor cadrul pentru câștigurile speculative private; contribuabilii ar trebui să consulte și circulara administrației fiscale privind monedele virtuale:
- câștigurile din vânzări în cel mult șase luni pot fi impozabile la cote progresive;
- câștigurile realizate după mai mult de șase luni pot fi scutite dacă activitatea rămâne administrare a patrimoniului privat; și
- pragul anual de 500 € pentru câștigurile speculative poate fi relevant.
Un schimb între criptoactive poate reprezenta o vânzare chiar dacă nu intră euro în contul bancar. Plata unor bunuri, conversia într-o monedă stabilă și alte transferuri ale proprietății economice pot, de asemenea, genera un rezultat realizat.
Tranzacționarea frecventă, organizată sau desfășurată comercial poate fi clasificată drept activitate economică, nu administrare a unui portofoliu privat. Mineritul, recompensele din staking, tokenurile primite ca remunerație și încasările comerciale necesită o analiză separată; scutirea după șase luni nu trebuie extinsă automat asupra lor.
Regulile UE de raportare DAC8 au început să se aplice din 2026, prima raportare urmând, în general, calendarul de implementare. Investitorii ar trebui să presupună că furnizorii reglementați vor transmite tot mai multe date de identificare și de tranzacționare și să păstreze evidența completă a portofelelor și platformelor.
Venituri din muncă, activități independente și afaceri
Salariul pentru munca prestată în Luxemburg este supus reținerii la sursă și contribuțiilor sociale ale angajatului. Beneficiile în natură — inclusiv anumite avantaje legate de locuință, mașină și participații în acțiuni — pot fi impozabile. O declarație sau o regularizare anuală poate fi necesară chiar dacă impozitul a fost reținut lunar.
Un profesionist independent sau comerciant individual veritabil este impozitat personal pentru profitul net al activității economice ori profesionale. Costurile deductibile trebuie să fie legate de obținerea acestui venit și documentate corespunzător. În funcție de activitate și cifra de afaceri, se pot aplica și înregistrarea în scopuri de TVA, impozitul municipal pe activități economice și contribuțiile sociale ale persoanelor care desfășoară activități independente.
Denumirea contractuală „freelance” nu determină tratamentul fiscal. Dacă faptele seamănă cu un raport de muncă — dependență de un singur client, supraveghere, program fix și risc economic redus — autoritățile luxemburgheze pot reclasifica relația.
Regimul pentru angajații veniți din străinătate
Angajații eligibili recrutați sau detașați din străinătate pot beneficia de regimul pentru impatriați. Potrivit regimului aplicabil din 2025, 50% din remunerația anuală brută eligibilă este scutită, pentru remunerații plafonate la 400.000 € — o scutire maximă de 200.000 € pe an.
Nu este o reducere automată pentru expați. Angajatul și angajatorul trebuie să îndeplinească cerințe detaliate privind rezidența anterioară, recrutarea sau detașarea, calificările, munca și remunerația din Luxemburg, iar angajatorul are obligații anuale de raportare. Ghidul oficial pentru impatriați trebuie consultat înainte de aplicarea facilității la salariu.
Impozitul pe profitul companiilor
Începând cu anul fiscal 2025, impozitul pe profit în Luxemburg este de 14% pentru venit impozabil sub 175.000 € și de 16% peste 200.000 €, cu o formulă tranzitorie între aceste sume. Impozitului pe profit i se aplică o suprataxă de solidaritate de 7%.
Companiile pot datora și impozitul municipal pe activități economice. În orașul Luxemburg, cota municipală este de 6,75%, rezultând o cotă nominală combinată de aproximativ 23,87% pentru o companie cu venit impozabil de peste 200.000 €. Cotele diferă între comune. Cota impozitului pe profit și cadrul de declarare sunt explicate în ghidul oficial Guichet.lu privind impozitul pe profit.
Companiile pot fi supuse suplimentar impozitului pe averea netă și unui impozit minim pe averea netă. O companie nu trebuie înființată doar presupunând că rata nominală a impozitului pe profit de 16% va fi mai mică decât impozitul personal: salariul, distribuirea dividendelor, contabilitatea, contribuțiile sociale și regulile antiabuz schimbă comparația.
TVA
Cota standard de TVA din Luxemburg este de 17%. Cotele reduse sunt:
- 14% — cota intermediară;
- 8% — cota redusă; și
- 3% — cota superredusă.
Cota aplicabilă depinde de bunul sau serviciul concret. Serviciile digitale transfrontaliere, comerțul electronic, proprietățile imobiliare și serviciile financiare au reguli speciale privind locul prestării sau scutirile. Un profesionist independent care deservește clienți din străinătate trebuie, așadar, să determine unde se datorează TVA, fără a aplica automat 17%.
Proprietăți imobiliare și venituri din chirii
Imobilele din Luxemburg sunt supuse impozitului pe proprietate la nivelul comunei. Suma depinde de valoarea fiscală unitară, evaluarea municipală și cota locală, astfel că nu există un procent național unic care să descrie corect impozitul anual.
Venitul net din chirii este, în general, impozitat la cotele progresive pentru persoane fizice. Cheltuielile deductibile pot include costurile de finanțare eligibile, întreținerea și amortizarea, sub rezerva regulilor detaliate. Din 2026, o rată specială de amortizare de 10% se poate aplica cheltuielilor eligibile pentru renovări eficiente energetic încheiate cu mai puțin de nouă ani înainte de începutul anului fiscal.
Câștigurile din imobile deținute în scop privat urmează alte reguli decât pragul de șase luni pentru titluri. O vânzare în termen de doi ani poate fi tratată ca un câștig speculativ și impozitată la cotele obișnuite; un câștig după mai mult de doi ani beneficiază, în general, de un tratament diferit pentru dețineri pe termen lung. Pot fi disponibile facilități pentru locuința principală și, în cazurile potrivite, o sumă neimpozabilă periodică. Tranzacțiile imobiliare necesită un calcul separat, deoarece costurile de achiziție, cheltuielile de îmbunătățire și regulile de reevaluare pot modifica semnificativ câștigul.
Impozitul pe moșteniri, donații și avere
Luxemburgul nu are un impozit anual pe averea netă a persoanelor fizice. Acesta nu trebuie confundat cu impozitul pe averea netă a companiilor, administrat de ACD.
Impozitul pe moșteniri depinde de rezidența persoanei decedate, amplasarea activelor, relația de rudenie dintre moștenitor și persoana decedată și de faptul dacă transferul depășește cota succesorală stabilită prin lege. Moștenitorii în linie directă pot fi scutiți pentru partea legală, iar sumele care o depășesc pot fi impozitate. Tratamentul soților, partenerilor înregistrați și beneficiarilor mai îndepărtați diferă, iar suprataxele progresive pot mări cotele de bază pe măsură ce crește partea moștenită.
Impozitul pe donații este strâns legat de regulile de înregistrare și cele notariale. Cotele variază după relația dintre persoane și tipul transferului. Un transfer informal făcut în timpul vieții și o donație înregistrată nu produc neapărat același rezultat.
Succesiunile transfrontaliere necesită atenție specială, deoarece impozitul luxemburghez pe moșteniri, impozitul străin pe patrimoniul succesoral sau pe moșteniri, normele privind rezerva succesorală și locul unde se află proprietatea pot interacționa. Absența impozitului individual pe avere nu face irelevant impozitul pe moșteniri.
Economisire și investiții cu avantaje fiscale
Luxemburgul nu oferă un instrument general pentru investitorii individuali direct echivalent cu un ISA din Regatul Unit. Principalul avantaj pentru un portofoliu privat obișnuit de titluri este, în schimb, scutirea pentru deținerile nesemnificative eligibile păstrate mai mult de șase luni.
Facilități fiscale pot fi disponibile pentru contracte eligibile de pensie personală și anumite produse de asigurare, în limitele condițiilor legale și plafoanelor de deducere. Comisioanele produsului, perioadele de blocare a banilor, impozitarea asigurării și opțiunile de investiții trebuie cântărite în raport cu orice deducere. O deducere fiscală nu transformă, singură, un produs într-o investiție bună.
Declararea investițiilor din străinătate
Rezidenții luxemburghezi trebuie, în general, să declare veniturile impozabile din investiții obținute în întreaga lume, indiferent dacă brokerul se află în Luxemburg sau în străinătate. Un broker străin nu elimină obligația fiscală din Luxemburg și poate să nu clasifice tranzacțiile potrivit regulilor luxemburgheze.
Pregătiți declarația pe baza documentelor originale, nu doar a unui singur „rezumat fiscal”. Păstrați:
- extrasele anuale de cont și confirmările fiecărei tranzacții;
- datele și costurile fiecărei achiziții și vânzări;
- documentele privind dividendele și distribuirile fondurilor;
- situațiile dobânzilor brute și impozitelor reținute la sursă;
- dovezile impozitelor plătite în străinătate;
- evidența evenimentelor corporative;
- cursurile de schimb în euro și metoda folosită; și
- dovezile perioadei de deținere mai lungi de șase luni.
Sistemele de schimb automat de informații, precum CRS, FATCA și DAC8, fac conturile străine tot mai vizibile. Ele nu calculează obligația fiscală corectă a contribuabilului în Luxemburg.
Cum se depune declarația fiscală în Luxemburg
Declarația standard de impozit pe venitul persoanelor fizice este Formularul 100. Depunerea se poate face electronic prin MyGuichet.lu, folosind PDF-ul descărcabil sau, unde este cazul, prin poștă.
Pașii practici ai depunerii
- Adunați certificatele salariale, documentele de pensie, extrasele bancare și de broker, evidența veniturilor străine și dovezile cheltuielilor deductibile.
- Separați vânzările pe termen lung scutite de vânzările pe termen scurt impozabile și de participațiile semnificative.
- Clasificați corect dividendele, distribuirile fondurilor și dobânzile; înregistrați venitul brut și orice impozit reținut în Luxemburg sau în străinătate.
- Convertiți consecvent în euro sumele exprimate în valută.
- Completați Formularul 100 și anexele relevante, apoi depuneți-l până la termenul legal.
- Verificați decizia de impunere și plătiți soldul până la data indicată sau contestați erorile în termenul aplicabil.
Nu orice contribuabil este obligat să depună Formularul 100. Obligația depinde de suma și tipul veniturilor, existența mai multor locuri de muncă sau pensii, clasa fiscală și alte circumstanțe. Unele persoane care nu au obligația depunerii pot solicita o regularizare anuală sau pot depune voluntar declarația pentru a cere deduceri ori rambursări.
Ghidul oficial privind depunerea Formularului 100 stabilește termenul la 31 decembrie a anului următor. Prin urmare, declarația pentru 2025 trebuie depusă până la 31 decembrie 2026. Nu presupuneți că există o prelungire informală după această dată.
Greșeli frecvente de evitat
- Considerarea oricărui câștig după șase luni calendaristice ca scutit fără verificarea condiției de deținere mai mult de șase luni.
- Verificarea participației numai în ziua vânzării, fără a lua în calcul testul de cinci ani pentru participațiile semnificative.
- Aplicarea automată a scutirii de 50% pentru dividendele companiilor la distribuirile ETF-urilor sau fondurilor.
- Declararea numai a dividendelor străine nete, nu separat a venitului brut și a reținerii la sursă.
- Presupunerea că toate dobânzile sunt impozitate progresiv și omiterea regimului final RELIBI de 20%.
- Folosirea câștigului calculat de broker în valuta de bază fără conversia fiecărei sume relevante în euro.
- Deducerea pierderilor din dețineri pe termen lung scutite din salarii sau dividende.
- Convingerea că brokerii străini sau platformele cripto fac opțională declararea în Luxemburg.
- Confundarea absenței impozitului pe averea persoanelor fizice cu impozitul pe averea netă a companiilor.
- Considerarea reținerii lunare din salariu drept dovadă că nu este necesară o declarație sau o regularizare anuală.
Date importante pentru 2026
| Element | Dată |
|---|---|
| An fiscal | 1 ianuarie–31 decembrie 2026 |
| Termen pentru Formularul 100 aferent anului 2025 | 31 decembrie 2026 |
| Termen pentru Formularul 100 aferent anului 2026 | 31 decembrie 2027 |
| Lista angajaților impatriați depusă de angajator | În general până la 31 ianuarie a anului următor, potrivit cerințelor procedurii |
| Plata impozitului stabilit prin decizie | Data indicată în decizia de impunere ACD |
Concluzie
Luxemburgul este deosebit de favorabil investitorului privat care păstrează mai mult de șase luni un portofoliu diversificat de titluri de valoare fără participații semnificative. Avantajul nu se extinde automat asupra salariului, dividendelor, distribuirilor, dobânzilor, tranzacționării pe termen scurt, participațiilor mari sau activității economice.
Pentru majoritatea investitorilor, pașii decisivi sunt simpli: documentarea datelor de achiziție, distingerea dividendelor companiilor de distribuirile fondurilor, identificarea dobânzilor acoperite de RELIBI, urmărirea impozitului reținut în străinătate și păstrarea evidențelor în euro. Astfel se evită pierderea avantajului scutirii după șase luni din cauza încadrării greșite sau a dovezilor lipsă.
Declinarea răspunderii
Acest ghid are exclusiv scop informativ și educativ și nu constituie consultanță fiscală, juridică, contabilă sau de investiții. Tratamentul fiscal din Luxemburg depinde de rezidență, clasa fiscală, situația familială, forma juridică a fiecărei investiții și tratatele aplicabile. Regulile și practica administrativă se pot modifica. Verificați deciziile importante cu Administration des contributions directes sau cu un consultant fiscal calificat din Luxemburg.
Matias Buće are studii în drept administrativ și peste zece ani de experiență în studierea piețelor globale, a tranzacționării valutare și a finanțelor personale. Pregătirea sa juridică îi modelează abordarea investițiilor, cu accent pe reglementare, structură și gestionarea riscurilor. La Finorum, scrie despre o gamă largă de subiecte financiare, de la ETF-uri europene la strategii practice de finanțe personale pentru investitorii individuali.
Sources & References
Additional educational resources
- Ccss.public.lu — Parametrii sociali oficiali ai CCSS
- Guichet.public.lu — Cota standard de TVA din Luxemburg
- explicației oficiale ACD/Guichet privind vânzarea titlurilor
- ghidul guvernamental privind transferul acțiunilor
- ghidul oficial Guichet.lu privind impozitul pe profit
- Ghidul oficial pentru impatriați
- Ghidul oficial privind depunerea Formularului 100
- Ghidul oficial privind dividendele
- rezident al Luxemburgului
- Impotsdirects.public.lu — ACD
- ACD
- circulara administrației fiscale privind monedele virtuale
- Ghidul ACD privind RELIBI
- grilele și calculatorul oficial ale administrației fiscale

